(0-256) 2-34-87

datele de Contact ale primăriei

  • Email : info@riscani.com

    Relații cu publicul : (0-256) 2-46-64

    Fax : (0-256) 2-46-64

Vizitează-ne

Adresa primăriei

Strada 31 august, 4

Orașul Rîșcani

Scrieți-ne un mesaj

Istoria orașului

Legenda veche spune că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă (1595-1606), pe când pământul Moldovei era trecut prin foc şi sabie de hoardele turceşti, un moldovean necăjit a stins focul din vatra părintească şi gonit de cruzimea turcilor, a purces cu familia sa numeroasă pe drumul pribegiei. Soarta, fiind milostivă cu ei, i-a adus, într-un amurg de seară, lângă un izvor cu apă rece şi limpede, la rădăcina a trei copaci frumoşi. Istoviţi de oboseala drumului lung, ei au hotărât să facă un popas. Negura nopţii le-a făcut aşternut din plapuma sa, iar murmurul izvorului şi freamătul copacilor le-au îngânat cântecul de leagăn. După ce au căzut într-un somn adânc, bietului om i-a apărut în vis un înger ce-i spunea:"Văd că eşti un creştin milostiv, sărman la port, dar bogat la suflet, de aceea îţi dau un sfat, aşază-te cu traiul aici pe palma asta de pământ. Ea îţi va dărui bogăţiile sale ascunse, ce vei căpăta prin sudoarea frunţii tale". Roata vremii se învîrtea, aducând cu sine noi familii care îşi găseau un rost în preajma apei curgătoare ce le alina setea, dar şi durerea lor. Astfel, a luat naştere satul Copăceanca, denumirea căruia provine de la cei trei copaci. În prezent acesta este cel mai mare cartier din oraşul Rîşcani. 

 

Din istoria oraşului:

Prima atestare documentară a localităţii o găsim în letopiseţ la începutul secolului al XVII-lea. Decretul domnitorului Moldovei Ieremia Movilă despre împroprietărirea slugilor sale devotate cu pământ, ce aminteşte de o fostă suburbie a Rîşcanilor - Negureni (în prezent - Nihoreni): este datat la 11 iunie 1602. "Noi, Voievodul Ieremia Movilă, din mila lui Dumnezeu, domnitorul pământului Moldovei, am dat şi am întărit după slugile noastre Vlaicu Vatah şi nepotul său Văsianu, feciorul lui Iuraşco, vărului lor Dumitraşcu, fiul lui Drăghici, vărului lor Onciu Iuraşco şi clugii noastre Feodor, o parte din satul Suritatea, a treia parte )de sus a satului Negureni, ca să le fie de la noi ca moştenire cu toate veniturile şi nimeni să nu aibă dreptul a se amesteca".

Toponimul localităţii Rîşcani vine de la numele boierilor Rîşcanu-Derojinschi. În 1818 Boierul Egor Rîşcanu a fost deportat în Basarabia de împăratul Rusiei Alexandru I. De aici începe istoria domniei boierilor Rîşcanu-Derojinschi, care au diriguit în localitate mai bine de 100 de ani (1818-1930), contribuind mult la dezvoltarea şi prosperarea localităţii prin susţinerea învăţămîntului şi culturii. Datorită aşezării favorabile moşia Rîşcani se dezvoltă şi devine un centru de schimb pentru ţăranii din zonă. 

În 1866 maiorul în rezervă Gheorghe Rîşcanu-Derojinski, nepotul consilierului Egor Rîşcanu-Derojinski, adresa autorităţilor ruse un demers cu privire la fondarea staţiei poştale în tîrguşorul Rîşcani. În 1869 la Rîşcani era deschisă o şcoală publică pentru băieţi. În anul 1871, în casa donată de boierul Rîşcanu-Derojinski se deschide un spital cu 10 paturi.În 1884 în localitate  a fost inaugurată Şcoala de meserii. În anul 1919 la Rîşcani se deschide Şcoala de învăţămînt primar pentru băieţi şi fete. În 1858 cu banii moşierului Gheorghe Rîşcanu-Derojinski, a fost construită din piatră Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” în care ctitorul ulterior a fost înmormîntat. În anul 1944 puterea sovietică a devastat Biserica, iar osemintele boierului Gheorghe Rîşcanu-Derojinski au fost deshumate şi împrăştiate. Rudele sale au adunat osemintele şi le-au îngropat în Ucraina. În perioada sovietică Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost transformată în Muzeul ateismului.